Archive for iunie 2009

Cinstirea Maicii Domnului – Axion Estin

Icoana "Axion Estin", din Athos

În timp ce părinţii cu care am călătorit merg să facă cumpărături merg să vizitez şi să mă închin în Mănăstirea Protaton, Catedrala oraşului Careia. Este o biserică impunătoare, de tip bazilical, construită în secolul al XIII lea, de către împăratul bizantin Andronic Paleologul. Aceasta are o frumoasă frescă, pictată de Manuil Panselion, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. În naosul bisericii se află 20 de strane, unde stau reprezentanţii celor 20 de mănăstiri athonite, când se întâlnesc în Careia la sinopdicon. Deasupra fiecărei strane se află o icoană cu hramul mănăstirii respective.

Părintele ghid ne invită pe cei peste 30 de pelerini să ne rugăm la cea mai vestită icoană din Sfântul Munte, Icoana făcătoare de minuni „Axion Estin”, care se află pe tronul arhieresc din faţa Sfintei Mese. Este o icoană cu totul minunată, îmbrăcată în aur şi argint, cu înălţimea de un metru, şi lăţimea de 0,6 m. În faţa acestei Sfinte Icoane, Sfântul Arhanghel Mihail a cântat preafrumoasa cântare îngerească Cuvine-se cu adevărat, Citește în continuare

Crăciun în închisoare, Pitesti 1949: Blasfemia din camera 4 Spital

S-a lăsat o tăcere apăsătoare până ce s-a deschis uşa şi cineva a fost împins înăuntru cu lovituri şi înjurături:
– Banditule, altădată ai să mori în beci!
Aşa a apărut Ion, colegul de pat care-mi vorbise azi noapte despre torturile din camera 4 Spital. Înscenarea era de prost gust şi nimeni n-a crezut-o. Ion a aşteptat seara şi mi-a povestit acestea:
– M-au dus la comitetul de reeducare unde-mi făcusem autodemascarea. Trebuia să le dovedesc sinceritatea. Mi s-a dat nişte hârtie ca să scriu tot ce am auzit şi am văzut aici. Ar fi trebuit să fiu readus într-o oră, dar s-au petrecut evenimente mari, neprevăzute, care m-au ţinut acolo până târziu. În timp ce scriam s-a auzit un zgomot puternic. Am fost îmbrâncit în camera 4 Spital. Pe sală am văzut un inspector înconjurat de o gardă puternică. Priveau prin vizorul camerei cele ce se peteceau înăuntru. Pe un perete era spânzurat cu curele, de două cuie, un Citește în continuare

Scrisoarea de plecare a Pr. Gh. Calciu Dumitreasa

Prea Cuvioase Părinte Stareţ Iustin, Prea Cuvioşi Părinţi Ieromonahi, Ierodiaconi, Monahi şi fraţi ai obştii Sfintei Mănăstiri a Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil,

Vine o vreme când oamenii trebuie să se oprească din goana lor şi să se gândească măcar o clipă la drumul pe care l-au făcut şi la ceea ce a mai rămas de împlinit. După toate aparenţele, Dumnezeu a hotărât să pună capăt zilelor mele pământeşti şi să mă cheme la El, să-mi ceară socoteală pentru toate faptele pe care le-am făcut în viaţa aceasta, bune sau rele.

Sunt speriat, că multe sunt păcatele mele, dar nu sunt deznădăjduit. Înaintea lui Dumnezeu nu se ascunde nici lacrima, nici din lacrimă o fărâmă… Şi El ia în seamă nu numai faptele noastre, ci şi strădaniile noastre. Şi cred cu tărie în cuvintele Mântuitorului „milă voiesc, iar nu jertfă”. Fără mila lui Dumnezeu, cine se poate mântui?!… Citește în continuare

Să ne rugăm cu lacrimi lui Dumnezeu să mai facă o minune în Dealul Patriarhiei, astfel încât SFÂNTUL SINOD, să reînnoiască anatema dată masoneriei în 1937 şi astfel să spulbere răul, iar Biserica Politică din România să moară în faşă.

Motto: „Este bine să ascultăm de Dumnezeu mai mult decât de oameni”

Gabriel Barbir

Un atac deosebit de dur a început să prindă contur împotriva unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Dracul atacă pe toate fronturile, cu sloganul lui binecunoscut Divide et impera.
CNSAS i-a lut locul lui Dumnezeu şi a început să condamne prin – spre exemplu – „play(cu)boy” Mircea Dinescu şi dă sentinţe de poliţie politică contra torţionarilor Pimen Zainea, Calinic Argatu, Visarion Răşinăreanu, Andrei Andreicuţ, etc. Adică tocmai împotriva celor care până acum au avut o atitudine antiecumenistă, verticală în duhul Sfinţilor Părinţi, prin, inclusiv sprijinirea editării unor cărţi şi reviste cu orientare ortodoxă şi Citește în continuare

Documente oficiale ce vădesc mărturisirea de credinţă eretică a BOR

A ajuns, retrimis şi redacţiei noastre, un e-mail ce are ataşat un fişier ce conţine scanate documente oficiale de maximă importanţă, ce vădesc – încă odată dacă mai era nevoie – erezia BOR. Deoarece la sfârşitul textului e-mailului ce însoţeşte această mărturisire de credinţă eretică există îndemnul de a-l face cunoscut, am considerat că este şi de datoria noastră să ne informăm cititorii despre aceste documente eretice, ţinute ascunse credincioşilor de rând ai BOR, despre care însă se ştia în mediile conservatoare ale BOR, dar care nu ştim să le fi Citește în continuare

Sf. Apostol Ioan (Teologul) nici nu se gândea…

Mă întreb, dacă acest mare sfânt a vorbit până şi despre apocalipsă, oare n-a ştiut ce-i pregăteşte diaconul Andrei Kuraev peste aproape două mii de ani? Sau a ştiut dar se temea că nu-l vor înţelege restul Sfinţilor Apostoli? Articol luat dintr-un coş de gunoi…

„Иоанн Богослов станет покровителем Интернета?
Sf. Ioan Teologul va deveni apărătorul internetului?

Известный русский православный миссионер диакон Андрей Кураев предложил объявить апостола Иоанна Богослова покровителем православного Интернета.
Faimosul misioner ortodox rus, diaconul Andrei Kuraev a propus ca Apostolul Ioan Teologul să fie Citește în continuare

Cuviosul Paisie Aghioritul despre mândria ascunsă

Cuv.Paisie Aghioritul*Gheronda este adresarea către părinte

– Mi-aţi spus, Gheronda, că am mândrie ascunsă. Care este mândria ascunsă?
– Este mândria lăuntrică. Iar mândria lăuntrică este cu mult mai rea decât mândria exterioartă.
– Ce diferenţă există între mândria exterioară şi cea lăuntrică?
– Mândria exterioară se vede şi se vindecă uşor. Omul care are mândrie exterioară se cunoaşte şi după hainele pe care le poartă, după felul cum păşeşte, după cum vorbeşte şi astfel îi poate face cineva vreo observaţie care să-i fie de ajutor. În schimb, mândria ascunsă este foarte vicleană şi de aceea te vindeci greu de ea. Se ascunde, şi ceilalţi nu o văd; numai unul experimentat o poate descoperi. De obicei, mândria ascunsă există la oamenii duhovniceşti. Aceştia, deşi la exterior se poartă smerit, evlavios, înăuntrul lor ascund mândria de pe lume! Vezi, aghiuţă Citește în continuare

Sf. Ioan Casian despre slava deşartă

sf.Ioan CasianA şaptea luptă o avem împotriva duhului slavei de­şarte. Patima aceasta este foarte felurită şi foarte sub­ţire şi nu o bagă de seamă uşor nici însuşi cel ce păti­meşte de dânsa. Atacurile celorlalte patimi sunt mai vădite şi de aceea e mai uşoară oarecum lupta cu dânsele, căci sufletul cunoaşte pe potrivnicul său şi îndată îl răstoarnă prin împotrivire cu cuvântul şi prin rugăciune.

Dar păcatul slavei deşarte având multe în­făţişări, precum s-a zis, este greu de biruit. El încearcă să săgeteze pe ostaşul lui Hristos prin orice îndelet­nicire, prin glas, prin cuvânt, prin tăcere, prin lucru, prin priveghere, postiri, rugăciune, citire, linişte, până şi prin îndelunga-răbdare. Pe cel ce nu izbuteşte să-l amăgească spre slava deşartă prin scumpetea haine­lor, încearcă să-l ispitească prin îmbrăcămintea proas­tă, şi pe cel ce nu l-a putut face să se îngâmfe prin cin­ste, pe acela îl duce Citește în continuare

Nestorianul înviat

În părţile Siriei, în vremurile de demult, erau mulţi pustnici, pentru că fiind locul călduros, puteau să postească, să petreacă cu necâştigare şi cu toată altă strâmtorare. Pe vremea aceea era, între alţii, un pustnic îmbunătăţit, un om sfânt, Partenie cu numele, care avea obişnuinţă să se ducă de multe ori în Sinai să se închine sfântului Rug, aducându-şi aminte de minunea care s-a făcut acolo, în chipul pururea Fecioarei Maria. S-a dus încă şi până la Marea Roşie, cântând troparul lui Ioan Damaschin: „În Marea Roşie chipul Miresii celei neispitite de nuntă s-a scris oarecând”, şi celelalte.

Însă, odată, în cele mai multe ori când s-a dus acolo văzu un mort ce zăcea pe malul Mării; şi milostivindu-se de jalnica privire, a făcut rugăciune preafierbinte, cu lacrimi către Domnul, ca să-i ajute mortului aceluia, prin rugăciunile Citește în continuare

„Să facem în tot ceea ce gândim, cuvântăm sau făptuim după învăţătura Sfinţilor Părinţi, dacă vrem să ne mântuim”

Întrucât suntem în Postul Apostolilor Petru şi Pavel, şi necătând că în articol se vorbeşte de Postul Mare, considerăm îndrumările de folos pentru orice post şi pentru toţi creştinii.

Interviu despre spovedanie şi împărtăşanie cu Ierom. Timotei DelaVaduri

Ne aflăm iarăşi în Sfântul şi Marele Post. Cum trebuie să se ferească omul din lume de tentaţiile zilelor noastre, când veşnic urătorul de oameni, diavolul, a inventat o gamă largă de produse de post?

În privinţa întrebării acesteia, ştim cu toţii importanţa postului, si că folosirea produselor din soia, mai ales, care încearcă să imite mâncărurile de dulce, nu sunt indicate. Nici măcar plăcerea gustului nu ne-o satisfacem în acest fel. Aş mai vrea să îndemn oamenii la a se sili, cu toţii, să postească mai ales duhovniceşte. Să ne oprim şi să ne ferim de păcatele făcute cu gândul şi, mai ales, cu cuvântul, prin osândire, clevetire şi defăimarea aproapelui. De asemenea, să nu credem că ţinerea postului trupesc justifică să primim Sfânta Împărtăşanie. Trebuie să nu avem păcate opritoare de la acestea şi să facem şi alte nevoinţe, trupeşti şi duhovniceşti. Să nu uităm nici faptul că dacă nu postim cele patru posturi şi miercurile şi vinerile de peste an, fie şi acest lucru, după canoanele (hotărârile) Sfinţilor Părinţi ne opreşte de la împărtăşire pentru un Citește în continuare

Vremuri de prigoană (Partea II): „Piteşti după Piteşti”(1)

A.Isidor

(Partea I) Experimentul Piteşti a încetat de mult, însă efectele lui nu. Şi în ziua de astăzi unda de şoc a maleficului experiment se face simţită, în modul de gândire, în manifestările oamenilor, în viaţa de zi cu zi. Peste toate acestea lucrează intens maşina de propagandă, ideologizare, manipulare şi dezinformare (2) – presa cea de toate zilele – a comunismului perfect, intitulat democraţie, cel de origine americană, care l-a înlocuit pe cel perimat, sovietic. Aşa se face că în multe situaţii, în cazul în care opiniile, convingerile, exprimate clar, verbal, şi cu atât mai mult în scris, diferă de poziţia oficială, de gândirea corectă (politic, economic, cultural şi, iată, mai nou şi religios) te trezeşti întrebat, mai direct sau mai voalat: „mai exişti”, „nu te-au închis ăştia” (ce? pe cine? publicaţia, site-ul, blogul sau persoana?), „îţi dai seama ce ai făcut” (chiar aşa, ce?) şi alte variaţiuni pe aceeaşi temă. Citește în continuare

„Români ori catolici?” sau „Sectarii Ortodocşi”

„Suntem ca atare, ortodocşi pentru că suntem Români, şi suntem Români pentru că suntem ortodocşi. Să devenim catolici? Ca să devenim catolici ar trebui să ne transformăm astfel sufleteşte, încât să putem realiza Catolicismul. Transformarea aceasta înseamnă însă: renunţarea la istoria noastră şi la structura noastră spirituală. Cu alte cuvinte: la România. Aici nu există o a treia poziţie: sau rămâi Român – şi atunci catolicismul tău nu e o realitate; sau devii catolic – şi atunci nu mai eşti Român”. (Nae Ionescu)

Înainte de Habzburgi

Turcii au ocupat Transilvania în cea de-a doua jumătate a secolului XVI. În această perioadă românii din Transilvania trebuiau să plătească dări sultanului şi cu aceasta musulmanii se mulţumeau. În ceea ce priveşte, religia erau lăsaţi să-şi practice credinţa având în Ardeal chiar şi episcopi ortodocşi cum era şi episcopul Efrem de Oradea. Locuitorii acestor ţinuturi aveau Citește în continuare

Numele cel prea cinstit al pururea Fecioarei Maria pierde şi goneşte pe draci

Într-un oraş al Coloniei, bun cu numele, era un preot care se numea Petru, om desfrânat şi cu rău nărav, care pentru faptele lui necinstite şi urâte a fost spânzurat afară de casa lui. Şi o ţiitoare a lui, Aglaida cu numele, s-a înfricoşat şi îngrozit atâta când l-au spânzurat, încât a lăsat lumea şi ducându-se într-o mănăstire s-a făcut călugăriţă.

Deci, după vreo câteva zile, stând ea la fereastra chiliei, a văzut afară, într-un izvor, că stă un drac cu chip de tânăr, care a sărit la fereastră ca să o răpească. Iar ea îngrozită, a căzut înapoi şi, lovindu-se cu capul de pământ, în grabă s-au adunat surorile şi au ridicat-o ca pe o moartă şi au pus-o în pat. Apoi, după o vreme, vindecându-se puţin, a venit iar dracul şi i-a zis: „Aglaido, prea iubita mea, ce ţi-am făcut de te-ai lepădat de mine? Citește în continuare

NOI VREMURI DE PRIGOANĂ (Partea I)

A.Isidor

Ortodoxia & EcumenismulPrigoanele nu au lipsit nici într-o vreme, istoria Bisericii fiind plină de exemple şi calendarul de sfinţi mucenici. Prigonitorii s-au aflat şi se află, în orice vreme, în afara Bisericii şi înlăuntrul ei, aceştia din urmă fiind cei pe care Mântuitorul îi numeşte „lupi îmbrăcaţi în piei de oaie”. Şi cei mai cumpliţi luptători împotriva lui Hristos şi prigonitori ai dreptei credinţe au fost ereticii. „Mântuieşte Doamne […] pe cei prigoniţi pentru Tine şi pentru dreapta credinţă de limbile cele fără de Dumnezeu şi de cumpliţii eretici, pentru că sunt robi ai Tăi”, glăsuieşte rugăciunea pentru cei necăjiţi, lipsiţi şi prigoniţi pentru dreapta credinţă (Carte de rugăciuni, Ed. Agapis, 2004, pag. 38).

Prigonit a fost Sfântul Ioan Gură de Aur, de Citește în continuare

Astăzi o cunoaştem pe „Marea Panaghie” şi pe „Despietrirea inimilor învrăjbite”

Întrucât astăzi Biserica Ortodoxă a Moldovei împreună cu BORu ne aduc aminte despre aceste două icoane a Maicii Domnului, vă prezentăm şi noi o scurtă povestire despre ele.

„Marea Panaghie”

„Marea Panaghie” din Iaroslav apartine unui tip iconografic foarte răspândit în Rusia. Acolo, o astfel de icoană este numită „Znamenie” (adică „a semnului”), iar in Grecia „Platytera” (adică „cea mai inalta decat cerurile”). Istoria icoanei Maicii Domnului „Znamenie” este strâns legată de istoria Novgorodului, centru cultural şi comercial din nord, unul dintre primele oraşe ale vechii Rusii.

Sensul teologic al numelui icoanei este acela al „semnului” din profetia lui Isaia: „Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel” (Isaia 7, 14). Însă numele ei ne poate trimite şi la un eveniment istoric, consemnat în cronicile Novgorodului. Iată ce spun acestea:
„Din pricina locului însemnat pe care îl avea in nordul Rusiei, Novgorodul, râvnit de vecini, a intrat în conflict cu aceştia. În 1169, prinţul Andrei Bogoliubsky, pornind din Kiev, a ajuns cu armata sa până în faţa zidurilor Novgorodului. Oraşul a fost împresurat, iar cei asediaţi au cerut atunci, cu rugăciuni fierbinţi, milostivirea Maicii Domnului. În acest timp, arhiereul locului, Sfântul Ioan din Novgorod (+1186), aşezase preţiosul chip al Preasfintei pe zidurile cetăţii pentru a-i izbăvi de duşmani. Răspunsul acestora din urmă fu o ploaie de săgeţi. Una dintre ele atinsese şi icoana. Mai departe ni se spune că Citește în continuare

Calculul calendarului după Mâna Sf. Ioan Damaschin

[Calculul calendarului după mâna Sfântului Ioan Damaschin – DOWNLOAD!]

Calendarul este o ştiinţă teologică, filozofică şi astronomică ce se ocupă cu cunoaşterea şi aşezarea Pascaliei creştineşti pe toţi anii cât va fi lumea.
Sfântului Ioan Damaschin i-a descoperit Dumnezeu prin darul Duhului Sfânt calculul şi aşezarea Pascaliei pe mână şi de aceea se numeşte Calendarul pe Mâna Sf. Ioan Damaschin.La Soborul I de la Niceea din anul 325 Sf. Părinţi au aşezat posturile şi sărbătorile pe calendarul Iulian pentru că acela era cel mai corect la acea dată, adică corespundea cel mai bine cu rotaţia lunii şi a soarelui. Diferenţa de câteva minute şi secunde dintre anul Citește în continuare

Inovaţia Calendarului

Măn. Dionysiou din Sf. Munte Athos

de Fericitul Stareţ Gavriil,
fostul egumen al mânăstirii Dionisiu,
Muntele Athos

Următorul eseu este luat din Fericitul Stareţ Gavriil Dionisiatul, cel mai recent volum al seriei Sfinţi Ortodocşi Contemporani (Belmont, MA: Institute for Byzantine and Modern Greek Studies, 1999), de profesorul Constantine Cavarnos. Elogiul şi apărarea elocventă a Stareţului Gavriil aduse Vechiului Calendar sunt importante, de vreme ce el nu a făcut parte din mişcarea vechilor calendarişti şi a fost un Stareţ Citește în continuare

Despre Sf. Ioan Cucuzel (şi minunea Maicii Domnului)

Sf Ioan Cucuzel (apr. 1280-1360)

În marea şi întâia cetate a lui Justinian, numită Dirahion, era un tânăr orfan de tată şi pe care mama lui, ca o femeie dreptcredincioasă şi iubitoare de Dumnezeu ce era, l-a dat să înveţe Sfintele Cărţi. Şi era el foarte deştept cu mintea, iar mai ales fiind un bun cântăreţ toţi îl lăudau, zicându-i „Cucuzel” (cel cu glas îngeresc).

În vremea aceea, după cum a fost obişnuinţă pe la curţile împărăteşti, totdeauna ca să caute pe cei mai frumos grăitori şi cu glas frumos, aflând şi pe Cucuzel, l-au trimis să înveţe ştiinţa cea muzicească (adică Psaltichia) până ce se va face desăvârşit întru dânsa. Deci el, ca unul ce era din fire isteţ la minte şi înţelept, în puţină vreme a învăţat toată ştiinţa, pentru care lucru împăratul, iubindu-l foarte mult, voia să-l însoare şi să-i dea bogate daruri. După o vreme însă, văzând el că toţi boierii îl respectau, ca şi împăratul, care îi arăta o deosebită dragoste pentru cântarea lui cea cu Citește în continuare

Sinodul tâlhăresc

„Sinodul dacă nu s-a făcut după regulile Sfinţilor Părinţi, e socotit sinod tâlhăresc”

Pr. Iulian

Interviu cu Părintele Iulian de la Mănăstirea Prodromu din Sf. Munte Athos

„Acolo unde sunt surpate aceste ziduri ale canoanelor care opresc rugăciunea comună cu ereticii, acolo nu mai este Biserica”

Prea Cuvioase Părinte Iulian, suntem acum la câteva zile după încheierea Sfântului Sinod. Aţi luat cunoştinţă de comunicatul de presă prin care se anunţa că cei doi ierarhi, Mitropolitul Nicolae Corneanu şi episcopul Sofronie Drincec, şi-au cerut iertare, iar Sfântul Sinod a luat act de pocăinţa lor şi i-a iertat. Cum vedeţi acest lucru?

Părintele Iulian: Eu spun aşa, o pildă populară: cel care şi-a pus nişte mere la păstrare, când au început să se Citește în continuare

„Ei caută să denigreze şi să aducă la tăcere Biserica Ortodoxă“

Pr. Iustin Pârvu

Pr. Iustin PÂRVU

Mesajul Părintelui Iustin Pârvu referitor la crearea sindicatelor preoţeşti.
Duhovnicul neamului îi sfătuieşte pe sindicalişti să îşi amintească de misiunea preoţiei însoţită de jertfire şi dragoste conform canoanelor şi învăţăturilor Bisericii Ortodoxe.

Toate acestea nu sunt decât nişte influenţe negative care s-au introdus în clerul nostru bisericesc acum. Nu este altceva decât o dezmembrare şi o despărţire a unităţii noastre creştine. Trebuie să fim foarte atenţi, Citește în continuare