Refuz, Rezist, Sânt Anti-…! (Partea I – revizuită)

Refuz, Rezist, sânt Anti-COMUNIST!

Această lozincă pe cât de anti-comunistă e, pe atât de mârşavă este în situaţia şi timpul în care-i strigată. La momentul de faţă sântem stăpâniţi de un regim impotent care se vrea a fi crezut, perceptat, trăit – numit comunist, denumirea fiind unica coincidenţă ca a comunismului autentic de altădată. Sânt aceiaşi capitalişti, birocraţi jegoşi, cu care, pretind ei că se luptă. Socialismul lor este povestea de acelaşi autor ca şi a democraţiei. Două poveşti mari în care mai cred milioane de sufleţele naive, dar în care nici autorii lor n-au crezut. Ambele – experimente masive asupra lumii, rezultatul lor – oameni care s-au simţit într-atât de diferiţi încât şi-au creat doi poli, două lumi, două imagini de duşman (socialist şi capitalist), două icoane scăldate în sânge de păgâni a zeci de războaie pritre care şi cele două mondiale, iar mai nou – distruse prin sângele martirilor, celor care au suferit cu adevărat pentru Hristos, pentru aproapele său… din ambele părţi (de care uităm). „Trebuie să ne concentrăm nu pe călăii care au distrus această ţară, ci pe martirii noştri” (Dan Puric).

„Comunismul a umplut cerul de sfinţi!”, spune marele duhovnic al neamului, părintele Arsenie Anghel Papacioc. Dar părintele vorbeşte cu totul destre alt comunism. Comunismul tinereţii lui este altul decât cel din prezent, inclusiv şi mai ales cel din Republica Moldova.
Strigând lozinca supărăm fie pe „marii” ideologi Marx şi Lenin (fiindcă actualii comunişti ar fi fost demult împuşcaţi de revoluţionarii de altă dată), fie supărăm actualii comunişti, că-şi dau seama că nu fac doi bani pe lângă „învăţătorii lor”. Despre actualii comunişti putem spune liber că-s „pui de năpârci”, fiindcă „au sfâşiat trupul” ideologic a „mamei (mamelor: Marx şi Lenin)” lor, transfigurând povestea comunistă în poveste capitalistă fără procese de conştiinţă (de parcă le-ar fi avut antihriştii vreodată), fără a lua seama la învăţătura mamelor lor, distrugându-şi şi încălcându-şi propriile „canoane”. Mergând pe acestă cale a deducţiei, putem constata cu uşurinţă de ce Comunităţii Europene îi este convenabilă guvernarea „comunistă” în Moldova. Dar fiind nedumeriţi de politica capilor Uniunii Europene şi presaţi de credincioşii fraţi de „neam” şi „credinţă” ai noştri – moldoveni – liberali, democraţi şi liberal-democraţi loiali a papalităţii bruxeliste, UE mai aruncă din când în când un os presei „libere”, presa la rândul său – un os lumii chinuite, care nu mai are nici visuri, nici speranţă şi care e gata să creadă oricui numai nu călăilor votaţi odinioară tot de ei, în speranţa reîntoarcerii acelui „picior de plai şi gură de…” pămînt sovietic, unde laptele era pe gratis, la capăt de stradă – cvas rece, salamul – kopeici (şi nu sutele de lei de astăzi) şi „kino” la aer liber. O lume crescută în visuri, odată trezită nu se poate deprinde cu realitatea.

UE nu-şi va trăda loialii creduli şi îi va „salva” cu instaurarea politicii liberaste în câteva luni. Asta, de sigur, după ce va duce lumea în sărăcie completă, care să îi întâlnească pe „salvatorii” din toamna lui 2009 cu lacrimi de bucurie, flori, ode şi confetti, fiindcă nu mai avem nici gaz, nici benzină, nici pâine la preţul cuvenit, nici apă caldă, deja nici rece, degrabă ne vor închide şi curentul elecric, ne vor concedia din cauza „crizei” şi vom deveni şi mai ieftine forţe de muncă, îngenunchiaţi tot de fraţii noştri. După care noii guvernanţi vor mai construi nişte blocuri locative frumoase, vor mai cârpi nişte bucăţele de drum, poate vor curăţi vre-un iaz în capitală ca lumea să meargă la bronzat, că nu mai au bani să plece peste hotare la mare sau la munte; fraţii de peste Prut ne primesc cu vize… a rămas să le mai introducă şi ucrainenii şi vom fi o a doua Transnistrie izolată. „Trăiască UE cu delegaţii lor! Trăiască pentru creditele ce ni le oferă „pentru prosperarea” rapidă!” Doamne, fereşte-ne!

La una din emisiunile TV „clarificatoare de poziţii” în care venise Dan Puric – actor şi regizor român de peste Prut, bine cunoscut ca „agresorul” politicii „umaniste” şi liberaste a UE, povestea: „M-a întrebat odată cineva, furios, de ce sunt un mare anti-European şi anti-NATO, eu i-am răspuns că nu sânt nici una nici alta, sunt anti-STUPID!”. Anume aşa vom aborda alte momente mai jos.

Refuz, Rezist, sânt Anti-European convins!

Lozinca dată e pe atât de absurdă (deşi a mea) pe cât de corectă. Aburdă, deoarece facem parte din acelaşi spaţiu european, deci sântem europeni, iar corectă din restul punctelor de vedere. Drept exemplu ne poate servi România. Odată ce a devenit membră UE, a făcut compromisuri pe care nici cele mai vechi membre UE nu le-a făcut, pe plan cultural, social, religios etc. Deşi o parte din fraţii noştri sânt conştienţi, pentru a pune o ceaţă de nedumerire şi peste ei şi peste cei care mai gândeau cât de cât limpede, România este „binecuvântată” să aibă ca Capitală CulturalăSibiul. Mare mândrie a devenit Sibiul pentru România, de parcă până atunci nu era pe hartă. Astfel li se acoperă ochii unora, li se închide gurile altora, li se plinesc conturile bancare celor de-a treilea…

Altă „binecuvântare” a fost „dezlegarea” de Constituţia proprie, îndemnul de adoptare a unor legi care contravin atât legii supreme de stat precum şi moralei unui neam de un duh cu totul diferit de cel apusean. Legi straşnice, strigătoare la cer, legi care nu au fost adoptate nici de neamurile cele mai păgâne din acelaşi corp european. Familia nu mai este celula societăţii, nu este clară această noţiune; omul nu mai este barbat şi femeie, în scurt timp poate că omul va fi barbatul şi animalul; „drepturile animalelor” sânt mai presus de drepturile omului; copilul nu mai are nevoie de educaţia părintească, fiindcă educaţia în societate este „desăvârşită”; „dreptul copilului” la viaţă este nimic comparativ cu „drepturile femeii” la avort; prostituţia e legalizată – vino doar şi înregistreză-te „ca să ştim că eşti sănătoasă” când vin să fac sex cu tine pe bani, dar nu uita să plăteşti şi impozitul de prostituată, fiindcă statul îţi permite să te vinzi; etc.

„E momentul să nu mai tricotăm, e momentul să ne apărăm valorile, nu să le negociem!”

Dar cel mai straşnic, totuşi, este că mi-L ia pe Dumnezeu chiar din casă, din şcoala în care îmi trimit copilul la studii, din societatea în care vrea să mi-l educe, mi-L ia pe Dumnezeu de la marginea de drum în care odinioară era o troiţă să-mi reamintească că pentru mine şi-a dat viaţa, mi-L smulge de la gât că îi deranjează, sânt obijduiţi răstignitorii Lui, îmi închid gura prin lege ca să nu pot pomeni acest Cuvânt, să nu pot spune simplu, curat şi fără intenţii că sânt creştin, mă mai bagă la răcoare pe câţiva ani dacă totuşi îmi scapă un cuvânt în apărarea mea şi a Crezului meu, îl bagă la întuneric şi pe părintele meu duhovnic pentru că nu a vrut aseară să „cunune” doi pederaşti, o mai închide şi pe mătuşa de la intrarea în lăcaş care vindea lumânări, că i s-a adresat o lezbiană, că vrea să lucreze în biserică şi bătrâna nu a privit-o cum „se cuvine”, îi mai convinge pe cei din administraţia de la servici că sânt un fundamentalist intolerant nebun, îmi mai întoarce împotrivă familia care lucreză pentru ei, de nu rămân şi ei fără servici, apoi mai dau zvonuri pe la tv că a apărut o organizaţie suspectă care vorbeşte numai despre sfârşitul lumii şi că pretind că sânt torturaţi de autorităţi, mai trece o vreme şi îmi închid biserica că au depistat fraude sau legături cu anumite grupări „criminale pseudo-” creştine; dar nici acestea nu-mi vor fi o pedeapsă pe măsură… Vor instaura în capul Bisericii un Patriarh mason, el îşi va alege sfetnicii din acelaşi aluat, aceştia vor hirotonisi doar licenţiaţii lor, în final voi rămâne fără duhovnic, fără slujba de duminică, şi voi fi dat anatema! Eretic! Fundamentalist! Habotnic! Sectar! Şi criminal, fiindcă se vor împăca cu „marele” rabin! Deja se cuprind şi se pupă!

Şi toate acestea într-o ţară, în care „atletul lui Hristos”Ştefan cel Mare, cum fusese numit de papa de la Roma, „pe un picior de plai, pe o gură de rai”, zice neamul în Mioriţa, a pus zidurile unei imense „Porţi a Europei”, întru apărarea neamului său şi a întregii creştinătăţi europene în numele Domnului, un simplu om – „nu mare de statu”, precum zice cronicarul Grigore Ureche, şi-a dat viaţa anume pentru libertatea neamului şi crezului ei. Cum de s-a lăsat supus un neam despre care Petre Ţuţea spune: „o căruţă de ţărani a ţinut în şah imperii”? „Ţara asta are inflaţie de smerenie. Dar uneori este nevoie şi de sfânta palmă a Sf. Nicolae” – Pr. Iustin Pârvu.

Urmăresc cu îngrijorare ultimile ştiri din Marea Britanie: „încă un preot a fost reţinut pentru discriminare faţă de minorităţile sexuale. A refuzat să angajeze un gay!” Aoleu, pederaştii nu mai au locuri de muncă din cauza crizei şi toţi îşi văd scăparea (financiară) în biserici!

Refuz, Rezist, sânt Anti-NATO?!

“Băi… ce prost eşti, vin ăştia să ne salveze, să ne apere, cum le zice lor…?! A da… NATO! Şi tu “mare patriot, mare unionist” fugi de unica scăpare a neamului nostrum românesc?!” Cred că la o asemenea întrebare pot să răspund ferm – Da, sânt prost şi sânt mândru de asta!

De data aceasta îi lăsăm pe fraţii noştri de sânge de pe peste Prut şi ne luăm de fraţii de credinţă georgieni. Câtă scăpare de Rusia au găsit acum câteva luni datorită NATO! Sute de oameni morţi, fără vină, fără interese, oameni de rând…au fost eliberaţi de viaţă. Sute de mame care-şi plâng copii şi bărbaţii pentru că preşedintele a vrut puţin mai mare autoritate şi s-a considerat buricul pământului. NATO are o direcţie responsabilă de ştergere a lacrimilor? Cum poţi să primeşti antihristul în casă ştiind că eşti în braţele Maici Domnului? Plângem alături de fraţii georgieni, că hidra hidoasă şi-a pus tentaculile pe acest pământ sfinţit şi nu vor fi lăsaţi în pace.

Acum ne-au mai lăsat, dar nu demult rupeau pământul sub picioare de furie că Moldova se declară neutră faţă de NATO şi Rusia. Nu-i trebuim noi nici UE, nici NATO şi nici Rusiei ca fraţi. Toate vor mâni ieftine de muncă. Înteresant, de cine să ne apere blocul nord-atlantic? Cui îi trebuim? Apoi pe cine alegi, pe cei care te-au invadat cu tot soiul de sectari, pederaşti, criminali, sugative, sau un popor, care ne sânt fraţi de credinţă, de acelaşi Crez, ortodocşi, şi de acelaşi duh? Alegem ereticul care ne fură sufletele sau fraţii care au avut şi ei de suferit în urma prigoanelor vremii. Şi ereticul apusean şi prigonitorul răsăritean au acelaşi stăpân – antihrismul jidovesc. Doar că răsăritenii, în mare parte au scăpat neconvertiţi, ba chiar au devenit inconvertibili, apusenii au rămas aceiaşi, dacă nu mai rău.

E adevărat, vrem unire cu tot neamul românesc, vrem să fim într-un stat unic, vrem să circulăm pe tot pământul nostru românesc strămoşesc liber, fără interdicţii, fără vize, fără control dublu, să ne vedem şi marea şi Carpaţii şi râurile mari şi satele, oamenii – fraţii, dar nu cu preţul renunţării la identitatea noastră, nici cu preţul culturii bogate, nici cu preţul lepădării de adevărata credinţă! Decât uniţi în fărădelege, mai bine despărţiţi trupeşte, prigoniţi, dar şi în acest caz vom fi uniţi sufleteşte şi duhovniceşte. Nu ne-a şters antihristul în aceste două milenii de pe faţa pământului cu poarta lui otomană, cu hoardele jidoveşti şi cu diplomaţii lui masoni, nu ne va şterge nici în cazul în care vom arăta şi de data aceasta dinţii! Că sântem ai Domnului!

Îmi cer iertare, poate nu am atras atenţia la alte detalii importante. Restul sper să fie incluse în partea a doua. Hristos a Înviat! Hristos S-a Înălţat!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: