Posts Tagged ‘Maica Domnului’

O minune prea înfricoșată despre ascultarea de părinți și pentru Sfânta Liturghie

În zilele lui Teodosie cel Mare era în Constantinopol un oarecare Iulian îmbunătățit cu viața care avea un singur fiu cu numele Teofil. Și acel Iulian, în tinerețile lui, a fost foarte bogat; iar la bătrânețe sărăcind desăvârșit și neavând nici cele de nevoie ale trupului, a zis fiului său: „Fiul meu, iată, după cum vezi eu sunt neputincios și așa de sărac încât nu am cu ce să-mi trăiesc viața mea. Deci, te rog eu, să-mi împlinești o dorință a mea, iar tu să te învrednicești de cereasca fericire pentru ascultarea cea către părintele tău”.

Atunci acela i-a răspuns: „Spune-mi părinte, orice poftești și eu te voi asculta la lucrurile cele cuviincioase”. Zisu-i-a lui bătrânul: „Fericitul Avraam avea un fiu din făgăduință pe care ducându-l în munte ca să-l junghie și să-l ardă jertfă, acela nu a fugit, ci încă și lemnele cu bucurie le ducea, cu osârdie urmând tatălui său. Și nu numai aceasta ci și alții mulți au ascultat de părinții lor. Așa să faci și tu acum, fătul meu, preaiubite. Ascultă porunca mea și nădăjduiesc la Dumnezeul cel iubitor de oameni că nu te voi mâhni cu aceasta”. Atunci a zis Teofil: „Au doară voiești și tu ca să mă omori?”. Răspuns-a tatăl său: „Să ferească Dumnezeu, fiule, de o fărădelege ca aceasta. Eu nu mai o voie doresc să-mi faci: să primești ca să te vând ca pe un rob al Citește în continuare

Anunțuri

O minune a Maicii Domnului povestită de moş Petrea Chirilă

„Maica Domnului are să le rânduiască pe toate spre slava sfinţiei sale şi a Fiului ei”

Era în anul 1956. Lucram ca şofer la IJECOP Piatra Neamţ, transportând marfă la Cooperativa Borca. Treceam de multe ori pe la Sfânta Mănăstire Bistriţa, unde mai duceam pomelnice de la credincioşi. Acolo era Părintele Ghervasie Coţcaru, la pomelnice, părinte care se mai ocupa şi cu facere de icoane, adică avea legătură cu pictorii şi cu argintarii (cu numele Cotfas) de la Târgu Neamţ.

Odată îmi zice părintele: „Tu nu vrei să faci o icoană cu Maica Domnului la biserica din satul unde locuieşti, adică în Pârăul Pântei? Căci iată un credincios din Cotârgaşi, cu numele Chirileanu, a comandat două icoane pentru biserica din Pârăul Cârjei”. Eu am spus atunci să comande şi pentru mine una la pictorul Vodă, din Piatra Neamţ. Tot mergând la Piatra după marfă mai treceam şi pe la mănăstire la Bistriţa, iar Părintele Ghervasie îmi spune odată: Citește în continuare

Astăzi – Maica Domnului „Znamenie”

Maica Domnului "Znamenie"

Istoria icoanei Maicii Domnului „Známenie” (adică „a semnului”) este strâns legată de istoria Novgorodului, centru cultural şi comercial din nord, unul dintre primele oraşe ale vechii Rusii.

Sensul teologic al numelui icoanei este acela al „semnului” din profeţia lui Isaia: „Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel” (Isaia 7, 14). Însă numele ei ne poate trimite şi la un eveniment istoric, consemnat în cronicile Novgorodului. Iată ce spun acestea: Din pricina locului însemnat pe care îl avea în nordul Rusiei, Novgorodul, râvnit de vecini, a intrat în conflict cu aceştia. În 1169, kneazul Andrei Bogoliubski, pornind din Kiev, a ajuns cu armata sa până în faţa zidurilor Novgorodului. Oraşul a fost împresurat, iar cei asediaţi au cerut atunci, cu Citește în continuare

„Acesta este din neamul nostru!”

Sf. Serafim de Sarov

„În anul 1780 Prohor (Părintele fiind frate de mănăstire atunci – n.red.) s-a îmbolnăvit greu, tot trupul i s-a umflat, iar el, răbdând aceste crude suferinţe, zăcea fără murmur în aşternutul patului său aspru, înţelegând parcă de pe acum, prin iluminări lăuntrice primite de la Duhul Sfânt, că suferinţa este o lege de neînlăturat a sfinţeniei.
După aparenţă era hidropică. Suferinţa a durat trei ani, din care jumătate bolnavul i-a petrecut în pat. Cu toate acestea, din gura lui n-a ieşit niciodată vreun cuvânt de cârtire, ci s-a încredinţat pe sine întreg, cu trup şi suflet în mâna Domnului, Căruia se ruga fără încetare, spălând patul său cu lacrimile sale, după exemplul psalmistului, care în mijlocul şi a bolilor se ruga zilnic zicând: Cu lacrimile mele spăl patul meu (PS. 6, 7).[…]
În cele din urmă temându-se pentru însăşi viaţa suferindului, Pahomie (egumenul mănăstirii) i-a propus cu hotărâre să cheme doctorul. Fericitul, Citește în continuare

„În curând, alesul Meu, vei fi cu noi!”

Sf. Serafim de Sarov

Cu un an şi zece luni înainte de moartea sa, Părintele Serafim s-a mai învrednicit, încă o dată, de cereasca cercetare a Maicii Domnului. Era în ziua de Buna Vestire, 1831. Cu două zile mai înainte a înştiinţat-o despre aceasta şi pe o călugăriţă cu viaţă îmbunătăţită din Mânăstirea Diveevsk, anume Epraxia, în mult ostenitoarea lor viaţă călugărească. Plăcutul lui Dumnezeu a pregătit-o sufleteşte pe această călugăriţă de mai înainte, pentru ca ea întru nimic să nu se teamă. Iar când s-a apropiat momentul hotărâtor, bătrânul s-a aşezat în genunchi cu mâinile ridicate spre cer. S-a făcut mai întâi un zgomot ca de vânt puternic, apoi s-a auzit murmurul unei minunate cântări bisericeşti. Citește în continuare

Pericolul scurtării slujbelor bisericeşti

Ierom. Spiridon ROŞU

Sf. Ioan de Kronştadt

Cultul divin al Bisericii Ortodoxe cuprinde în sine întreaga spiritualitate, toată dogmatica şi întreaga iconomie a mântuirii expuse într-o mare bogăţie de rugăciuni şi lecturi oferite credincioşilor angajaţi pe calea mântuirii. Trebuie remarcat că în timp ce Sfânta Scriptură este interpretabilă şi că există riscuri, în ceea ce priveşte valorificarea adevăratului ei conţinut, învăţătura Bisericii este clară, definitivă şi neinterpretabilă, aşa încât ea trebuie cunoscută şi acceptată în totalitate de către orice credincios care doreşte mântuirea. În acest sens cea mai completă şi mai accesibilă expunere a învăţăturii Bisericii o găsim în sfintele slujbe ortodoxe.
Sfântul Ioan de Kronştadt îşi exprima admiraţia faţă de frumuseţea slujbelor spunând: „Cultul divin este vieţuire în rai, împreună şedere cu Dumnezeu şi cu sfinţii, mulţumire şi doxologie aduse Domnului cu buze nevrednice şi început al doxologiei veşnice cu Citește în continuare

Să ne rugăm cu lacrimi lui Dumnezeu să mai facă o minune în Dealul Patriarhiei, astfel încât SFÂNTUL SINOD, să reînnoiască anatema dată masoneriei în 1937 şi astfel să spulbere răul, iar Biserica Politică din România să moară în faşă.

Motto: „Este bine să ascultăm de Dumnezeu mai mult decât de oameni”

Gabriel Barbir

Un atac deosebit de dur a început să prindă contur împotriva unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Dracul atacă pe toate fronturile, cu sloganul lui binecunoscut Divide et impera.
CNSAS i-a lut locul lui Dumnezeu şi a început să condamne prin – spre exemplu – „play(cu)boy” Mircea Dinescu şi dă sentinţe de poliţie politică contra torţionarilor Pimen Zainea, Calinic Argatu, Visarion Răşinăreanu, Andrei Andreicuţ, etc. Adică tocmai împotriva celor care până acum au avut o atitudine antiecumenistă, verticală în duhul Sfinţilor Părinţi, prin, inclusiv sprijinirea editării unor cărţi şi reviste cu orientare ortodoxă şi Citește în continuare