Posts Tagged ‘Proorocii’

Epoca lui Antihrist (Partea a V-a): Judecata de apoi

Judecat de apoi

După aceasta va începe Judecata cea Înfricoșată. Mântuitorul a învățat adesea despre cea din urmă Judecată obștească a omenirii – atât în pilde, cât și în cuvântări care erau cât se poate de lămurite în înțeles. El a grăit așa: Căci va să vie Fiul Omului întru slava Tatălui Său, cu Îngerii Săi, și atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui” (Matei 16, 27). Domnul a spus lucruri asemănătoare despre Judecata de Apoi în multe alte locuri (Mt. 25, 16-46; Ioan 5, 22; 27, etc).

În acord cu învățăturile Domnului lor, Apostolii au vestit că Fiul Omului va face judecată asupra întregii lumi. Sfântul Pavel spune: „Pentru că noi toți trebuie să ne înfățișăm înaintea scaunului de judecată a lui Hristos, ca să ia fiecare după cele ce a făcut prin trup, ori bine ori rău” (II Cor.5, 10). În alt loc Apostolul le scrie tot corintenilor: „Drept aceea mai înainte de vreme nimic nu judecați, până ce va veni Domnul, Care va și lumina cele ascunse ale întunericului și va arăta sfaturile inimilor; și atunci lauda va fi fiecăruia de la Dumnezeu” (I Cor. 4, 5). În epistola pe care a scris-o către Romani, Sfântul Pavel învață că la Judecata de Apoi, Dumnezeu „va răsplăti fiecăruia după lucrurile lui; celor ce, prin răbdarea lucrului bun, caută slavă și cinste și ne stricăciune, viața veșnică, iară celor certăreți, care se pun împotrva adevărului și se supun nedreptății, mânie și urgie… Că nu este părtinire la Dumnezeu” (Rom. 2, 6-8; 11) [1].

Dintru aceste dovezi lămuritoare din Sfânta Scriptură, precum și din multe alte locuri asemenea acestora, putem să aflăm cele despre Judecata obștească cea din urmă a omenirii și, într-o anumită măsură, să spunem cum se va petrece. La această Judecată vor fi Citește în continuare

Reclame

Epoca lui Antihrist (Partea a IV-a): Cea de-a treia perioadă

(urmare din nr. trecut)

Odată ce va dobândi puterea mondială Antihrist își va schimba năprasnic purtarea. În locul atitudinii fățarnice și grijulii față de oameni și a bunăvoinței mincinoase față de vrăjmașii lui, se va întoarce spre prigonirea crâncenă a tuturor creștinilor credincioși care refuză să i se închine ca unui dumnezeu. El va „asupri pe sfinții Celui Preaînalt și își va pune în gând să schimbe sărbătorile și legea” (Daniil 7, 5; Apoc. 12, 13-17; 13, 6-7). Slujba creștinească săvârșită de obște – Sfânta liturghie – va trebui să înceteze. Antihrist și adepții săi, scrie Beliaev, „vor nimici cărțile Sfintei Scripturi [1], îi vor urmări și-i vor chinui pe propovăduitorii Cuvântului lui Dumnezeu și pe cei care iau parte la slujbele bisericii creștine. Vor pândi ca Euharistia să nu se mai săvârșească nicăieri. Cu toate acestea propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu nu va fi redusă la tăcere, iar dumnezeieștile slujbe nu vor conteni și Euharistia se va săvârși” [2], însă numai în locuri ascunse, precum în primele veacuri ale creștinismului și în Biserica din catacombe din Rusia de azi [3].

Antihrist va avea un ajutor neobosit pentru prigonirea creștinilor, precum și pentru silirea lor de a i se închina lui ca unui dumnezeu. Din pricina cruzimii și a neîndurării lui ajutorul lui Antihrist este numit în Citește în continuare

Pericolul scurtării slujbelor bisericeşti

Ierom. Spiridon ROŞU

Sf. Ioan de Kronştadt

Cultul divin al Bisericii Ortodoxe cuprinde în sine întreaga spiritualitate, toată dogmatica şi întreaga iconomie a mântuirii expuse într-o mare bogăţie de rugăciuni şi lecturi oferite credincioşilor angajaţi pe calea mântuirii. Trebuie remarcat că în timp ce Sfânta Scriptură este interpretabilă şi că există riscuri, în ceea ce priveşte valorificarea adevăratului ei conţinut, învăţătura Bisericii este clară, definitivă şi neinterpretabilă, aşa încât ea trebuie cunoscută şi acceptată în totalitate de către orice credincios care doreşte mântuirea. În acest sens cea mai completă şi mai accesibilă expunere a învăţăturii Bisericii o găsim în sfintele slujbe ortodoxe.
Sfântul Ioan de Kronştadt îşi exprima admiraţia faţă de frumuseţea slujbelor spunând: „Cultul divin este vieţuire în rai, împreună şedere cu Dumnezeu şi cu sfinţii, mulţumire şi doxologie aduse Domnului cu buze nevrednice şi început al doxologiei veşnice cu Citește în continuare