Posts Tagged ‘Transilvania’

Martiriul părintelui Liviu Galaction Munteanu

Părintele Prof. dr. Liviu Galaction Munteanu (1898 – 1961)

sursa: Revista Gând și Slovă Ortodoxe

Născut la 16 mai 1898 în comuna Cristian (Brașov). A studiat în localitatea natală (1904-1909), a urmat apoi liceul „Andrei Șaguna” în Brașov (1909-1917) și Institutul Teologic din Sibiu (1917-1920). Doctor în Teologie la Cernăuți (1923), căsătorit în același an și numit ca profesor pentru Studiile biblice la nou-înființata Academie Teologică din Cluj (1924). Rector al Academiei (1937-1943 și 1946-1948), apoi al Institutului (1948-1952). Hirotonit preot la 17 februarie 1927 de către episcopul Nicolae Ivan. A fost profesorul cu cea mai lungă activitate în cadrul Institutului, participând la nașterea, dar în același timp și la distrugerea acestuia în 1952. Ortodoxia românească din Transilvania, în frunte cu rectorul Munteanu, a fost umilită prin desființarea Institutului teologic, în schimb cel Protestant, pentru maghiari, continua să funcționeze la Cluj. Dar profesorul a fost încă o dată umilit prin transferarea ca simplu preot la o parohie din Bistrița, 1952-1958. Aici, pe baza experienței câștigate, sobrul și eruditul profesor s-a remarcat imediat prin conduita morală, prin puterea cuvântului său de a cuceri și de a apropia de Biserică tot mai mulți credincioși, pe baza unei credințe și a unei cunoașteri de înaltă ținută. Toate acestea erau în contrast cu Citește în continuare

Anunțuri

Martiriul părintelui Florea Mureșan

Părintele Florea Mureșan (1907 – 1961)

S-a născut la 8 iulie 1907 în satul Ciubanca, județul Someș (azi Cluj) din părinți țărani. Școala primară a făcut-o în sat (1913-1919), iar liceul la Dej (1919-1926). În anii 1926-1930 a urmat studiile la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj și la Facultatea de Litere și Filosofie. Din noiembrie 1930 până în iulie 1931 a urmat studii în Franța, la Universitatea din Strasbourg, ca bursier al Patriarhiei; catehet la școlile primare din Cluj, septembrie 1931 – iunie 1932. Căsătorit în 4 iulie în Ocna Sibiului cu Eugenia Adam, hirotonit diacon la 7 iulie și preot la 9 iulie 1932. Preot la Râșca de Sus (protopopiatul Huedin), 1 august 1932 – 1 ianuarie 1934; preot la Catedrala din Cluj, 1 ianuarie 1934 – 31 octombrie 1938 (și în continuare, între septembrie 1939 – 30 iunie 1946). În 1935 se înscrie la Facultatea de Teologie din Cernăuți, absolvită în 4 aprilie 1938 cu teza Obligațiunea morală. Între 1 noiembrie 1938 – 31 iulie 1939 a studiat la Universitatea din Berlin ca bursier al Fundației „Humboldt”, unde își pregătește teza de doctorat despre Responsabilitatea morală. Din 1 septembrie 1939 până la 30 iunie 1946 este profesor suplinitor la Academia Teologică din Cluj, secția Practică, alături de Prot. Simion Curea (profesor de muzică și tipic între 1940-1945) sau Pavel Șendrea (duhovnic între 1945-1947) și numit în același an în care murea preotul prof. Andrei Buzdug, autor a patru volume de predici.

Va rămâne în Cluj și după Dictatul de la Viena (31 august 1940). Abia în 1945 și-a putut relua legăturile cu Facultatea de Teologie din Cernăuți, acum fiind doctorand (1945-1948) cu teza Cazania lui Varlaam și promovat doctor în Teologie la București, noiembrie 1948. În martie 1946 i se acordă parohia Cluj I și conducerea Protopopiatului Cluj (protopop: 1946-1949). În același an devine profesor titular la Academia Teologică din Cluj (1946-1952) și apoi preot la biserica „din Deal” (1948-1952). A colaborat la gazete și reviste din Cluj și Sibiu, a publicat mai multe broșuri și cărți, dovedindu-se un bun povestitor (predicator), catehet și istoric. În locuința sa activa cenaclul literar condus de medicul Victor Papilian, în tinerețe fost ateu militant și apoi devenind un creștin convins. Valeriu Anania, participant la acest cenaclu, îl prezintă pe părintele Florea Mureșan ca „om așezat Citește în continuare

BORo din Transilvania învinsă: Antiromânismul guvernului Tăriceanu (Partea II)

Partea I

Ierom. Eftimie MITRA

„Atunci când se ridică sus oamenii de nimic, nelegiuiţii mişună pretutindeni” (Ps. 11, 8). Mulţi politicieni catolici şi protestanţi, după ce au reuşit să-şi atragă simpatia poporului român, majoritar ortodox, au profitat de încrederea acordată acestora prin vot, şi după ce au obţinut puterea de decizie în stat şi administraţiile locale, prin legile pe care le-au dat şi-au arătat adevăratele intenţii. E firesc pe lângă aceştia au fost şi parlamentari ortodocşi care alături de colegii lor de alte credinţe şi naţionalităţi au susţinut legi de importanţă naţională după cum le-a dictat umplerea buzunarului sau creşterea conturilor în bănci.

În anul 2004, în pragul alegerilor electorale, prim-ministrul Adrian Năstase elaborează ordonanţa 64 prin care acordă dreptul Bisericii Greco-Catolice de a acţiona în justiţie Biserica Ortodoxă pentru retrocedarea bisericilor şi teritoriilor avute în posesie din timpul Imperiului Austro-Ungar Citește în continuare

BORo din Transilvania învinsă: Politica „fraţilor” (Partea I)

Ierom. Eftimie MITRA

suni1 „Păcatul îşi are cea mai mare putere asupra omului tocmai luând prilej de la funcţia lui de stăpânitor. Coborârea merge aşa de departe, mai ales în zilele noastre, încât avem azi state cu totul atee; împărăţiile acestea nu mai sunt în slujba lui Dumnezeu, ci au devenit satanice stând în slujba lui antihrist”.
(Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, „Ortodoxie şi Românism”, ed. 1992, pag. 186)

De ce s-au supărat unii pe Legea Românească

În ziarul local (Oradea) „Informaţia de Vest” din 21-27 iunie 2005, pag. 3, ziarista Helga Kovacs îşi manifesta supărarea pe Episcopia Ortodoxă şi pe „Legea (ei) Românească” publicând un tendenţios articol intitulat „Episcopia Citește în continuare

„Români ori catolici?” sau „Sectarii Ortodocşi”

„Suntem ca atare, ortodocşi pentru că suntem Români, şi suntem Români pentru că suntem ortodocşi. Să devenim catolici? Ca să devenim catolici ar trebui să ne transformăm astfel sufleteşte, încât să putem realiza Catolicismul. Transformarea aceasta înseamnă însă: renunţarea la istoria noastră şi la structura noastră spirituală. Cu alte cuvinte: la România. Aici nu există o a treia poziţie: sau rămâi Român – şi atunci catolicismul tău nu e o realitate; sau devii catolic – şi atunci nu mai eşti Român”. (Nae Ionescu)

Înainte de Habzburgi

Turcii au ocupat Transilvania în cea de-a doua jumătate a secolului XVI. În această perioadă românii din Transilvania trebuiau să plătească dări sultanului şi cu aceasta musulmanii se mulţumeau. În ceea ce priveşte, religia erau lăsaţi să-şi practice credinţa având în Ardeal chiar şi episcopi ortodocşi cum era şi episcopul Efrem de Oradea. Locuitorii acestor ţinuturi aveau Citește în continuare